Historia

Scopre a storia di a cità da a preistoria à l'oghje. Ampararete cose novi nantu à Kerava cù Guarantee!

Foto: Concert on Aurinkomäki, 1980–1989, Timo Laaksonen, Sinkka.

Contenutu di a pagina

Preistoria
Struttura di u paese medievale è case di catastu di Kerava
U tempu di i manieri
A ferrovia è l'industrializazione
U passatu artisticu
Da a tenda à a cità
Cultura distintiva in una piccula cità cumuna

Preistoria

Kerava hè digià abitata 9 000 anni fà, quandu a ghjente di l'Età di Petra hè ghjunta in a zona dopu l'Età di Ghiaccio. Cù u funnu di u ghjacciu cuntinentale, quasi tutta a Finlandia era sempre cuperta da l'acqua, è i primi persone in a regione Kerava si sò stallati nantu à e chjuche isuli chì s'arrizzò da l'acqua mentre a superficia di a terra s'arrizzò. Quandu u clima s'incalzava è u livellu di a terra cuntinueghja à cullà, a cala di Ancylysjärvi hè stata furmata vicinu à Keravanjoki, chì eventualmente si ristretta in u fiordu di Litorinameri. Nasce una valle di fiume coperta di argilla.

E persone Kerava di l'età di petra anu acquistatu a so nutizie da a caccia di foche è a pesca. I lochi per campà sò stati creati sicondu u ciculu di l'annu induve ci era abbastanza preda. Cum'è evidenza di a dieta di l'antichi abitanti, sò stati cunservati i ritrovamenti di chip di l'osse di a residenza di l'età di petra di Pisinmäki, situata in l'attuale distrettu di Lapila. Basatu nantu à questi, pudemu dì ciò chì l'abitanti di quellu tempu cacciavanu.

Ottu insediamenti di l'Età di Petra sò stati truvati in Kerava, di quale e zone di Rajamäentie è Mikkola sò state distrutte. I scuperti di a terra sò stati fatti soprattuttu à u latu punente di Keravanjoki è in e zone di prigiò Jaakkola, Ollilanlaakso, Kaskela è Kerava.

Basatu nantu à scuperte archeologiche, una pupulazione più permanente si stalla in l'area circa 5000 anni fà durante a cultura Neoceramica. À quellu tempu, l'abitanti di a valle di u fiumu anu ancu guardatu vacche è sbulicà i boschi longu u fiumu per pasture. Tuttavia, ùn sò micca cunnisciute residenze di l'Età di Bronzu o di Ferru da Kerava. Tuttavia, i ritrovi individuali di a terra da l'Età di Ferru parlanu di qualchì tipu di prisenza umana.

  • Pudete scopre i siti archeologichi di Kerava in u situ web di a finestra di u serviziu di l'Ambiente Culturale mantinutu da l'Agenzia di u Museu Finlandese: Finestra di serviziu

Struttura di u paese medievale è case di catastu di Kerava

I primi menzioni scritte di Kerava in i ducumenti storichi datanu à l'anni 1440. Il s'agit d'une pétition sur les jugements à la frontière entre Kerava et Mårtensby, le propriétaire de Sipoo. In questu casu, insediamenti di paesi avianu digià furmatu in a zona, i primi stadi di quale sò scunnisciuti, ma basatu nantu à a nomenclatura, pò esse presumitu chì a pupulazione hè ghjunta in a zona sia da l'internu sia da a costa. U primu insediamentu di u paese hè suppostu chì era nantu à l'attuale collina di a casa di Kerava, da induve l'insediamentu si sparse à Ali-Keravan, Lapila è Heikkilänmäki circundante.

À a fine di u 1400u seculu, u stabilimentu in a zona era divisu in i paesi di Ali è Yli-Kerava. In u 1543, ci era 12 tassi paganti in u paese di Ali-Kerava è sei in u paese di Yli-Kerava. A maiò parte di elli eranu situati in paesi di gruppu di uni pochi di case in i dui lati di u fiumu Keravanjoki è vicinu à a strada tortuosa in tutta a regione.

Sti pruprietà citate in u primu registru di u 1500u seculu, vale à dì i registri di a terra, sò spessu chjamati Kerava kantatils o case di registru di a terra. Ali-Keravan Mikkola, Inkilä, Jaakkola, Jokimies, Jäspilä, Jurvala, Nissilä, Ollila è Täckerman (più tardi Hakala) è Yli-Keravan Postlar, Skogster è Heikkilä sò cunnisciuti per nome. E splutazioni avianu u so propiu terrenu agriculu divisu, è i dui paesi avianu e so fureste cumune è prati. Sicondu stimi, ci era pocu menu di un paru di centu abitanti.

Amministrativamente, i paesi appartenenu à Sipoo finu à chì a parrocchia di Tuusula hè stata fundata in u 1643 è Kerava hè diventatu parte di a parrocchia di Tuusula. U nùmeru di e case è di l'abitanti sò stati abbastanza custanti per un bellu pezzu, ancu s'ellu annantu à i decennii, alcune di e vechji splutazioni sò stati divisi, deserti o uniti cum'è parte di u Manor Kerava, è sò stati ancu stabiliti novi splutazioni. In u 1860, però, ci era digià 26 case di paisani è dui palazzi in i paesi di Ali è Yli-Kerava. A pupulazione era di circa 450.

  • E splutazioni di basa di Kerava ponu esse vedute nantu à u situ di Old Maps: Vecchie carte

U tempu di i manieri

U situ di u Manor Kerava, o Humleberg, hè statu abitatu da almenu l'anni 1580, ma u sviluppu in una grande splutazioni hà principiatu solu in u 1600u seculu, quandu Berendes, figliolu di u maestru di cavalli Fredrik Joakim, era u pruprietariu di a splutazioni. . Berendes hà gestitu u duminiu da u 1634 è hà sviluppatu apposta u so patrimoniu cumminendu parechje case campagnole in a zona chì ùn anu pussutu pagà i tassi. U maestru, chì si distinguì in numarosi campagni militari, hè stata cuncessa un gradu nobili in u 1649 è in u stessu tempu hà aduttatu u nome Stålhjelm. Sicondu i raporti, l'edifiziu principale di a mansione avia sin'à 17 stanze in u tempu di Stålhjelm.

Dopu à a morte di Stålhjelm è a so vedova Anna, a pruprietà di a casa passò à a famiglia von Schrowe di origine tedesca. U padrone hà avutu un tempu duru durante a bigottiria, quandu i Russi l'anu brusgiatu à a terra. U caporale Gustav Johan Blåfield, l'ultimu pruprietariu di a famiglia von Schrowe, pussede a mansarda finu à u 1743.

Dopu à quessa, a mansione avia parechji pruprietarii, finu à a fine di l'anni 1770, Johan Sederholm, un cunsigliu mercante di Helsinki, hà compru è restituitu a splutazioni à a so nova gloria. Dopu à questu, u palazzu hè prestu vindutu à u cavaliere Karl Otto Nassokin, chì a so famiglia hà avutu u duminiu per 50 anni, finu à chì a famiglia Jaekellit diventò u pruprietariu per u matrimoniu. L'attuale edifiziu principale data di questu tempu di i Jaekelli, u principiu di u 1800u seculu.

In u 1919, l'ultimu Jaekell, Miss Olivia, à l'età di 79 anni, hà vindutu a mansione à l'omonimu di Sipoo, Ludvig Moring, durante u quale a mansione hà sperimentatu un novu periodu di prosperità. Moring hà rinnuvatu l'edifiziu principale di a casa in u 1928 è hè cusì chì a casa hè oghje. Dopu à Moring, a mansione hè stata trasferita à a cità di Kerava in 1991 in cunnessione cù a vendita di terra.

Un'altra mansione chì operava in Kerava, Lapila manor, appare cum'è un nome in i ducumenti per a prima volta à u principiu di u 1600u seculu, quandu una persona chjamata Yrjö Tuomaanpoika, vale à dì Yrjö di Lapila, hè citatu trà i residenti di u paese di Yli-Kerava. . Hè cunnisciutu chì Lapila era una splutazioni pagata per l'ufficiali per parechji anni, finu à ch'ella hè stata annessa à u Manor Kerava in l'anni 1640. Dopu à quessa, Lapila hà servitu cum'è una parte di a casa, finu à chì in u 1822 a splutazioni passa à a famiglia Sevén. La famiglia ha ospitato lo spazio per cinquant'anni.

Dopu à Sevény, Manor Lapila in vendita in parte à novi prupietari. L'attuale edifiziu principale hè di u principiu di l'anni 1880, quandu u capitanu di u troncu Sundman era u maestru di a mansione. Una nova fase interessante in a storia di Lapila hè ghjunta quandu l'affari di Helsinki, cumpresu Julius Tallberg è Lars Krogius, anu compru u spaziu in nome di a fabbrica di brique chì avianu fundatu. Dopu à e difficultà iniziali, a fabbrica pigliò u nome Kervo Tegelbruk Ab è Lapila si firmò in u pussessu di a cumpagnia finu à u 1962, dopu chì a mansione hè stata venduta à a cità di Kerava.

Foto: L'edifiziu principalu di a casa di Lapila compru in u 1962 per u mercatu Kerava, 1963, Väinö Johannes Kerminen, Sinkka.

A ferrovia è l'industrializazione

U trafficu nantu à a prima seccione di passageri di a reta ferroviaria finlandese, a linea Helsinki-Hämeenlinna, principia in u 1862. Sta ferrovia attraversa Kerava quasi tutta a lunghezza di a cità. Hè ancu permessu u sviluppu industriale di Kerava à un tempu.

Prima venenu i fabbrichi di brique, chì utilizanu a terra argillosa di a zona. Diversi brickworks operavanu in l'area già in l'anni 1860, è a prima fabbrica di cimentu finlandese hè stata ancu stabilita in a zona in u 1869. U più significativu di i brickworks eranu Kervo Tegelsbruks Ab (più tardi AB Kervo Tegelbruk), fundata in u 1889, è Oy Savion. Tiilitehdas, chì hà iniziatu l'operazioni in u 1910. Kervo Tegelbruk principarmenti focu annantu à a pruduzzione di mattoni di muratura ordinariu, mentri Savion Tiiletehta pruducia quasi trenta diversi prudutti di mattoni.

A longa tradizione di a località in a pruduzzione di bevande di maltu industriale hà iniziatu in u 1911, quandu Keravan Höyrypanimo Osakeyhtiö hè stata fundata à l'iniziu di Vehkalantie d'oghje. En plus des boissons douces au malt, des limonades et des eaux minérales étaient également produites dans les années 1920. In u 1931, Keravan Panimo Oy cuminciò à opera in u listessu locu, ma u so funziunamentu promettenti, ancu cum'è un fabricatore di birre più forti, finì in u 1940 dopu l'iniziu di a guerra d'invernu.

Oy Savion Kumitehdas hè stata fundata in u 1925 è diventò prestu u più grande impiegatore in a località: a fabbrica offre quasi 800 impieghi. A fabbrica produceva calzature di gomma è calzature di gomma, è prudutti di gomma tecnicu cum'è tubi, stuoie di gomma è guarnizioni. In u principiu di l'anni 1930, a fabbrica fusiona cù Suomen Gummitehdas Oy da Nokia. In l'anni 1970, i diversi dipartimenti di a fabbrica impiegavanu circa 500 impiegati in Kerava. L'operazioni di a fabbrica sò state sbulicate à a fini di l'anni 1980.

Foto: Keravan Tiilitehdas Oy - A fabbrica di mattoni Ab Kervo Tegelbruk (edificiu di u fornu) fotografiatu da a direzzione di a ferrovia Helsinki-Hämeenlinna, 1938, fotografu scunnisciutu, Sinkka.

U passatu artisticu

A "corona di nichel" d'oru di u stemma di Kerava rapprisenta una unione fatta da un carpintero. U tema di u stemma cuncepitu da Ahti Hammar vene da a industria di legnu, chì hè assai impurtante per u sviluppu di Kerava. À l'iniziu di u XXu seculu, Kerava era cunnisciuta specificamente cum'è una cità di carpentieri, quandu duie famose fabbriche di carpinteria, Kerava Puusepäntehdas è Kerava Puuteollisuus Oy, operavanu in a zona.

L'operazioni di Keravan Puuteollisuus Oy cuminciaru in u 1909 sottu u nome Keravan Myllyja Puunjalostus Osakeyhtiö. Da l'anni 1920, u campu di pruduzzione principale di a fabbrica era merchenzie pianificate, cum'è finestre è porte, ma in u 1942 l'operazioni sò allargate cù una muderna fabbrica di mobili seriale. U designer Ilmari Tapiovaara, cunnisciutu dopu à a guerra, era rispunsevuli di u disignu di u mobili, chì a sedia Domus impilable da i mudelli di mobili cuncepiti per a produzzione di a fabbrica hè diventata un classicu di u disignu di mobili. A fabbrica hà operatu in Kerava finu à u 1965.

Keravan Puuseppäntehdas, urigginariamente Kervo Snickerifabrik - Keravan Puuseppätehdas, hè stata cuminciata da sei carpinteri in u 1908. Hè diventatu rapidamente in una di e fabbriche di carpinteria più muderni in u nostru paese. L'edificiu di a fabbrica s'arrizzò in u centru di Kerava longu u vechju Valtatie (ora Kauppakaari) è hè statu allargatu parechje volte durante l'operazione di a fabbrica. Dapoi u principiu, u funziunamentu era focu annantu à a pruduzzione di mobili è interni in generale.

In u 1919, Stockmann divintò u principale azionista di a fabbrica è parechji di l'architetti interni più famosi di u tempu cuncepìu mobili per a fabbrica in l'uffiziu di disegnu di i grandi magazzini, cum'è Werner West, Harry Röneholm, Olof Ottelin è Margaret T. Nordman. In più di i mobili, l'uffiziu di disegnu di Stockmann hà designatu interni per i lochi publichi è privati. Per esempiu, u mobili in l'edificiu di u Parlamentu hè fattu in Pusepäntehta di Kerava. A fabbrica era cunnisciuta cum'è un fabricatore di prufessiunali cuncepiti, ma à u stessu tempu i prudutti adattati per un vastu publicu, è ancu un furnisher di spazii publichi. In l'anni 1960, Stockmann hà compru u situ di a fabbrica di carpinteria Kerava in u centru di Kerava è hà custruitu novi impianti di produzzione in l'area industriale Ahjo, induve a fabbrica cuntinuò à operare finu à a mità di l'anni 1980.

L'usine d'éclairage Orno était également exploitée à Kerava, propriété de Stockmann. Originariamente fundata in Helsinki in u 1921 sottu u nome Taidetakomo Orno Konstsmideri, a fabbrica hè stata di una cumpagnia di grandi magazzini in u 1936, dopu chì l'operazione hè stata trasferita à Kerava. À u listessu tempu, u nome divintò Oy Orno Ab (più tardi Orno Metallitehdas).

A fabbrica era cunnisciuta soprattuttu per u so designu di illuminazione, ma ancu com'è fabricatore di illuminazione tecnica. I lampi sò stati ancu disignati in l'uffiziu di disegnu di Stockmann è, cum'è u mobili Puusepäntehta, parechji nomi famosi in u campu eranu rispunsevuli di u disignu, cum'è Yki Nummi, Lisa Johansson-Pape, Heikki Turunen è Klaus Michalik. A fabbrica è e so operazioni sò stati venduti in u 1985 à a Svedese Järnkonst Ab Asea è dopu in u 1987 à Thorn Lightning, cum'è parte di quale a fabricazione di l'illuminazione cuntinuò finu à u 2002.

Foto: Travaglià à a fabbrica Orno in Kerava, 1970–1979, Kalevi Hujanen, Sinkka.

Da a tenda à a cità

A municipalità di Kerava hè stata stabilita da un decretu di u guvernu in u 1924, quandu ci era l'abitanti 3. Korso era ancu inizialmente parte di Kerava, ma in u 083 hè stata incorporata à a cumuna rurale di Helsinki. Diventà un cummerciante significava l'indipendenza amministrativa per Kerava da Tuusula, è a basa per u sviluppu pianificatu di a località versu a cità attuale hà cuminciatu à emerge.

À u principiu, Sampola era u centru cummerciale di a cità di novu stabilitu, ma dopu à l'anni 1920 si trasfirìu gradualmente à a so situazione attuale à u latu punente di a linea ferroviaria. Ci era ancu uni pochi di case di petra trà e case di legnu in u centru. Diverse attività di piccula attività era cuncentrata in Vanhalle Valtatie (ora Kauppakaari), chì attraversa l'agglomerazione cintrali. I chjassi di legnu sò stati custruiti nantu à i bordi di e strade di ghiaia in u centru, chì servenu l'abitanti di a terra basata in argilla, in particulare in primavera.

A strada di u troncu Helsinki-Lahti hè stata finita in u 1959, chì hà aumentatu dinò l'attrattiva di Kerava da u puntu di vista di e cunnessione di trasportu. Una decisione significativa in quantu à u sviluppu urbanu hè stata fatta à l'iniziu di l'anni 1960, quandu l'idea di una strada circundante hè ghjunta à u risultatu di un cuncorsu architettonicu urganizatu per rinnuvà u centru di a cità. Questu hà creatu u quadru per a custruzzione di l'attuale centru di a cità orientata à u trafficu ligeru in a prossima dicada. U core di u pianu cintrali hè una strada pedonale, unu di i primi in Finlandia.

Kerava divintò una cità in u 1970. Grazie à i so boni ligami di trasportu è à a forte migrazione, a pupulazione di a nova cità quasi duppiò in u cursu di una dicada: in u 1980 ci era 23 850 abbitanti. In u 1974, a terza Fiera finlandese di l'alloghju organizata in Jaakkola. hà fattu Kerava famosa è mette a località in u focu naziunale. Aurinkomäki, cunfina cù a strada pedonale in u centru di a cità, hà sviluppatu attraversu parechje cuncorsi di design da un parcu naturali in un locu di recreazione per i citadini è a scena di parechji avvenimenti in i primi anni 1980.

Foto: À a fiera di l'abitazioni di Kerava, i visitori di a fiera davanti à e case di a cumpagnia di a casa di Jäspilänpiha, 1974, Timo Laaksonen, Sinkka.

Foto: Kerava land swimming pool, 1980–1989, Timo Laaksonen, Sinkka.

Cultura distintiva in una piccula cità cumuna

Oghje, in Kerava, a ghjente vive è gode di a vita in una cità attiva è vivace cù opportunità di hobby è avvenimenti à ogni volta. A storia di a località è l'identità distintiva si ponu vede in parechji cuntesti ligati à a cultura è à l'attività urbana. U sensu di a cumunità cum'è un paese hè assai sentitu cum'è parte di u keravala d'oghje. In u 2024, Kerava serà una cità di più di 38 000 abitanti, chì u so 100 anniversariu serà celebratu cù a forza di tutta a cità.

À Kerava, e cose sò sempre state fatte inseme. U secondu weekend di ghjugnu, u ghjornu di Kerava hè celebratu, in l'aostu ci sò e Feste di l'Agliu è in Settembre ci hè divertimentu à u Mercatu Circus, chì onora a tradizione carnavalesca di a cità chì principia in u 1888 è l'attività di a famosa famiglia di Sariola. In l'anni 1978-2004, u Mercatu di Circu urganizatu da l'associu di l'arte è a cultura Kerava era ancu un avvenimentu basatu annantu à l'attività di i citadini, cù i risultati di quale l'associu hà acquistatu l'arte per a cullezzione di u museu d'arte, fundatu in u 1990-XNUMX. XNUMX è mantinutu da vuluntarii per un bellu pezzu.

Foto : A pista di l'auto di Matti Sariola, 1959, T:mi Laatukuva, Sinkka.

Oghje, l'arti pò esse vistu in l'esibizioni acclamati di l'Art and Museum Center Sinka, induve, in più di l'arti, i fenomeni culturali interessanti è a tradizione di design industriale di Kerava sò presentati. Pudete amparà nantu à a storia lucale è a vita rurale in u passatu à u Museu di a Patria Heikkilä. Trasformà l'antica splutazioni in un museu hè ancu natu da l'amore di a cità nativa di i citadini. Kerava Seurary, fondata in u 1955. era rispunsevuli di u mantenimentu di u Museu di a Patria di Heikkilä finu à u 1986, è riunisce sempre quelli chì s'interessanu à a storia lucale intornu à avvenimenti cumuni, cunferenze è publicazioni.

In u 1904, Hufvudstadsbladet hà scrittu annantu à a cità di villa sana è scenica di Kerava. A vicinanza di a natura è i valori ecologichi sò sempre visibili in a vita di ogni ghjornu di a cità. Soluzioni per a custruzzione durabile, a vita è u stilu di vita sò stati pruvati in l'area di Kivisilla, situata longu u Keravanjoki. Vicinu, accantu à u Kerava Manor, a Società per a Vita Sostenibile opera Jalotus, chì ispira è guida a ghjente à implementà un cambiamentu di stile di vita sustenibile. Un tipu d'ideulugia di riciclamentu hè ancu seguitu da Puppa ry, chì hà lanciatu u cuncettu Purkutade, grazia à quale parechje case demolite anu ricivutu graffiti nantu à i so mura è trasformati in un spaziu di mostra temporale.

A vita culturale hè viva in Kerava in ogni modu. A cità hà una scola di arti visuali per i zitelli, una scola di ballu, una scola di musica, u Teatru Vekara è u teatru prufessiunale basatu in l'associu Central Uusimaa Theatre KUT. In Kerava, in più di a cultura, pudete gode di l'esperienze sportive versatili, è ancu s'è a cità hè numinata in 2024 per esse a cumuna più mobile in Finlandia. E tradizioni di u muvimentu in u paese sò di sicuru longu: u più famosu residente di Kerava di tutti i tempi hè probabilmente u campionu olimpico, u campionu di corridore Volmari Iso-Hollo (1907-1969), chì a piazza omonima cù a so statua si trova vicinu à u trenu Kerava. stazione.

  • Kerava honore i residenti meritori di Kerava in diversi campi cù ricunniscenza di stella Kerava. A targa di u nome di u destinatariu di a ricunniscenza, chì hè annunziata annu in Kerava Day, hè attaccata à u percorsu asfaltatu chì cullà nantu à a pendenza di Aurinkomäki, u Kerava Walk of Fame. Au fil des ans, le sol argileux de Kerava a été un terreau fertile pour les gens distingués et connus.

    L'insignamentu di l'instrumentu di banda chì hà iniziatu in l'anni 1960 à Kerava Yhteiskoulu hà purtatu, trà l'altri cose, à l'attività di bandu gestitu da i ghjovani vuluntarii è à u boom di Teddy & the Tigers chì hè natu à a fini di l'anni 1970. Aika Hakalan, Antti-Pekka Niemen ja Pauli Martikainen furmò a banda era una volta a banda più famosa in Finlandia. In questu casu, Kerava divintò Sherwood in a lingua di u rock n roll, chì cum'è un soprannomu descrive sempre a cumunità aromatizzata cù l'attitudine ribelle di una piccula grande cità.

    Frà i grandi musicali precedenti, citemu u grande cumpusitore chì hà campatu in Kerava per trè anni Jean sibelius et s'est produit avec l'orchestre Dallepe A. Scopu. In l'ultimi decennii, a ghjente di Kerava hà, invece, distintu cum'è prufessiunali in a musica classica è in formati di cuncorsu di cantu televisivo. L'antichi residenti di a scola d'arti visuale situata in l'antica villa includenu un pittore Akseli Gallen-Kallela.

    Un campionu olimpico duie volte Volmari Iso-Hollon (1907-1969) in più, i grandi sportivi di Kerava includenu i corridori di steeplechase è di resistenza. Olavi Rinneenpää (1924-2022) è pioniere di l'orientazione è ghjucadore di baseball Olli Veijola (1906-1957). Frà e stelle di a ghjovana generazione ci sò campioni di natazione mundiale è europeu Hanna-Maria Hintsa (nata Seppälä), campione d'Europa di tremplin Joona Puhakka è un ghjucadore di football Jukka Raitala.

    U patrone di Jukola Manor, u presidente, hà ancu lasciatu a so marca nantu à a storia di Kerava JK Paasikivi (1870-1856), ornitologu Einari Merikallio (1888-1861), filòsufu Jaakko Hintikka (1929-2015) è scrittori Arvi Järventaus (1883-1939) è Pentti Saarikoski (1937-1983).

    • Berger, Laura & Helander, Päivi (eds.): Olof Ottel - a forma di un architettu d'internu (2023)
    • Honka-Hallila, Helena: Kerava hè cambiatu - un studiu di l'antica custruzzione di Kerava
    • Isola, Samuli: I paesi di a fiera di l'alloghju sò i più storici Kerava, A mo cità nativa Kerava n ° 21 (2021)
    • Juppi, Anja: Kerava cum'è una cità per 25 anni, A mo cità nativa Kerava n ° 7 (1988)
    • Jutikkala, Eino & Nikander, Gabriel: Mansioni finlandesi è grandi tenute
    • Järnfors, Leena: Fasi di Kerava Manor
    • Karttunen, Leena: Mobili moderni. Cuncepimentu di l'uffiziu di disegno di Stockmann - u travagliu di Kerava Puusepäntehta (2014)
    • Karttunen, Leena, Mykkänen, Juri & Nyman, Hannele: ORNO - Lighting design (2019)
    • Cità ​​di Kerava: Industrializazione di Kerava - Successu di ferru per seculi (2010)
    • L'ingegneria urbana di Kerava: Cità di e persone - Custruì u centru di u centru di Kerava 1975-2008 (2009)
    • Lehti, Ulpu: u nome di Kerava, Kotikaupunkini Kerava n ° 1 (1980)
    • Lehti, Ulpu: Kerava-seura 40 anni, My natal Kerava no 11. (1995)
    • Agenzia di u museu finlandese, finestra di serviziu di l'ambiente culturale (fonte in linea)
    • Mäkinen, Juha: Quandu Kerava diventò una cità indipendente, Kotikaupunkini Kerava n ° 21 (2021)
    • Nieminen, Matti: Catchers de phoques, éleveurs et vagabonds, Kotikaupunkini Kerava n° 14 (2001)
    • Panzar, Mika, Karttunen, Leena & Uutela, Tommi: Industrial Kerava - salvate in pictures (2014)
    • Peltovuori, Risto O.: Storia di Suur-Tuusula II (1975)
    • Rosenberg, Antti: Storia di Kerava 1920-1985 (2000)
    • Rosenberg, Antti: L'arrivu di a ferrovia à Kerava, Kotikaupunkini Kerava n ° 1 (1980)
    • Saarentaus, Taisto: Da Isojao à Koffi - A furmazione di e proprietà di Ali-Kerava in dui seculi (1999)
    • Saarentaus, Taisto: Da Isojao à u mercatu di circus - A forma di e pruprietà di Yli-Kerava in dui seculi (1997)
    • Saarentaus, Taisto: Mennyttä Keravaa (2003)
    • Saarentaus, Taisto: My Caravan - Picculi storie da i primi decennii di a cità di Kerava (2006)
    • Sampola, Olli: Industria del caucciù in Savio da più di 50 anni, Kotikaupunkini Kerava n° 7 (1988)
    • Sarkamo, Jaakko & Siiriäinen, Ari: Storia di Suur-Tuusula I (1983)